Am fost astazi in vizita la bunicul meu si mi-a cazut privirea pe un suport vechi de sticla unde isi tine bunicul vederile primite si scrisorile. Bunica mea a murit acum 4 ani dar amintirea ei ramane vie prin mici obiecte de acest gen, obiecte care imi sunt familiare de cand ma stiu.
Chiar daca vremurile sunt schimbatoare, unele lucruri nu se schimba, vremea trece peste ele dar in esenta raman la fel. Cred ca avem cu totii obiecte de acest gen care trezesc in noi melancolie, amintiri din vremuri demult apuse. Zilnic ne adaptam la noi situatii, la noi imprejurari dar este foarte important sa ne gasim un moment si pentru noi insine si sa ne amintim de cum era cand eram mai mici, de micile lucruri care ne provocau mari bucurii.
Lumea spune ca liceul este cea mai frumoasa perioada din viata, unii spun ca facultatea este eu zic ca de fapt copilaria este: o varsta fara griji, inocenta in care esti in centrul atentiei familiei, esti pur.
Va sfatuiesc pe toti sa pastrati si sa pretuiti lucrurile care dainuiesc in timp fie ca este vorba de o iubire nemarturisita, de o prietenie veche sau pur si simplu de un suport din sticla.
