Alexandru Seres si-a dat demisia de la Inform Media

Acum o luna si cateva zile, am parasit firma Inform Media, datorita unor divergente cu noua administratora a SC Inform Media SRL, Monica Truşcă. Mai exact intr-una din zilele mele libere (neplatite) mi s-a spus ca daca nu ma duc la o sedinta, pot sa-mi caut alt loc de munca. Zis si facut..ziua urmatoare mi-am scris demisia, ca sa scap de perioada de preaviz in care ar fi trebuit sa mai vin la firma.

De cateva zile in schimb, am vazut ca noile administratore, Andreea Lukic şi Monica Truşcă (amandoua din Timisoara), isi misca fizicul in 2 (doua) VW Touareg noi noute, ca doar nu pot merge amandoua cu o masina, ca ar fi prea ieftin pentru firma. Ce sa-i faci, daca m-au dat pe mine afara, acum au bani sa isi ia masini de cel putin 40.000 euro.
/Edit: Mi-am adus aminte de ultimile zile de lucru din 2007…se apropia craciunul…concediul…primele de sarbatori…Desi daca ma gandesc bine n-am primit nici o prima. (me thinking..) A da, mi-am adus aminte. “Cadou de sarbatori” am primit un cacat de scrisoare trasa la xerox, prin care eram anuntat de marile realizari ale celor de la Timisoara, si de faptul ca Andreea Lukic şi Monica Truşcă vor fi noile administratore..si undeva mic, cele doua afirmau ca nu sunt bani pentru prime de craciun (pentru cei din Oradea). Bine in schimb ca pentru doua Touareg-uri au fost. Ca deh, doar ele au “muncit” mult atat pentru functiile pe care le au in prezent, cat si pentru masini.

In alta ordine de idei, astazi aflu o stire bomba: Alexandru Şereş, redactorul-sef al Jurnalului Bihorean a fost silit de cele doua “administratore” sa isi dea demisia. Mai jos aveti citate de pe blogul lui Alexandru Şereş, si de pe site-ul Bihoreanul. Pe www.bihon.ro, bineinteles, nu scrie nimic. Sunt curios daca in Jurnalul Bihorean de maine apare ceva.

L.E.1: In Jurnalul Bihorean de Miercuri, 19.03.2008 nu exista absolut nimic legat de “demisia” lui Alexandru Şereş. Ba mai mult, pe pagina 2, in caseta de redactie, tot el este trecut redactor-sef. Desi, cum zicea un prieten, dupa ce l-au executat marsaveste imi pot da seama ca nu vor scrie nimic in ziar.

L.E.2: In Jurnalul Bihorean de Joi, 20.03.2008, in caseta de redactie nu mai este trecut Alexandru Şereş redactor-sef.

O zi frumoasă - e 18 martie 2008, onomastica mea. Mi-am dat demisia din funcţia de redactor-şef la Jurnal bihorean.

Plec din Inform Media după fix 7 ani. Aşa e în viaţă, uneori ajungi la o răscruce şi trebuie să iei decizii. Atât şi nimic mai mult - no hard feelings.

Mă gândesc la colegii mei, cu care am lucrat atâţia ani; nu pot decât să le doresc mult succes. Sper să le fie mai bine fără mine. FORTES FORTUNA ADJUVAT!

http://alseresblog.romblog.ro/2008/03/18/de-ziua-mea-mi-am-dat-demisia/

Alexandru Şereş, redactorul-şef al cotidianului Jurnal bihorean, a fost demis din funcţie de patronatul austriac al Inform Media, firma editoare a ziarului.
Potrivit unor surse din redacţie, lui Şereş i s-ar fi imputat mai multe carenţe de ordin managerial, neînţelegeri în raport cu subordonaţii, dar şi datele deloc încurajatoare privind audienţa publicaţiei.
Jurnal bihorean a suferit în ultimul an mai multe scăderi de audienţă, ultima raportare a BRAT, prin Studiul Naţional de Audienţă (SNA), arătând că, în Oradea, ziarul a ajuns la un număr de 39.000 de cititori pe ediţie, cu o scădere de 19% numai în ultimul trimestru.
Decizia urmează să fie anunţată miercuri, după ora 14, în cadrul unei şedinţe convocată cu întreaga redacţie.
Potrivit aceloraşi surse, conducerea redacţiei ar urma să fie preluată de ziaristul Valentin Buda, fost redactor-şef al cotidianului Jurnalul de dimineaţă şi al Săptămânii de Bihor, în urma vreme simplu redactor la Jurnal bihorean. De partea tehnică va răspunde Camelia Buşu.
Contactaţi de BIHOREANUL, Alexandru Şereş şi Valentin Buda nu au dorit să comenteze sub nicio formă informaţia privind schimbările de la nivelul conducerii Jurnalului bihorean, fără însă a o dezminţi.

http://www.bihoreanul.ro/bihor/seism-la-jurnal-bihorean-redactorul-sef-a-fost-demis-2463601

Vestea mazilirii lui Şereş i-a luat prin surprindere pe jurnaliştii cotidianului, care nu fuseseră anunţaţi în prealabil şi au aflat informaţia doar de pe site-ul www.bihoreanul.ro, care a difuzat-o în premieră.
În faţa membrilor redacţiei, într-o şedinţă ce a durat doar câteva minute, Alexandru Şereş a anunţat că şi-a înaintat demisia din funcţie, refuzând să ofere foştilor subordonaţi explicaţii cu privire la motivele acestui gest. În plus, Şereş a spus că părăseşte nu doar postul, ci şi redacţia.
Andreea Lukic, administratoare a firmei editoare a ziarului, Inform Media, a anunţat că echipa care va asigura conducerea e formată din Valentin Buda şi Camelia Buşu, ambii urmând a avea funcţii de redactori-şefi adjuncţi. Nu este clar dacă va fi numit în viitorul apropiat un nou redactor-şef.
Potrivit unor surse ale BIHOREANULUI, Alexandru Şereş a fost pus de patronat să aleagă între a fi demis sau a anunţa public că demisionează. El a ales să-şi scrie demisia cu câteva minute înaintea şedinţei în care urma să fie anunţată schimbarea sa. Între Alexandru Şereş şi administratoarele firmei Inform Media, Andreea Lukic şi Monica Truşcă, instalate de puţin timp în funcţii de patronatul austriac, au apărut mai multe divergenţe de opinii cu privire la politica managerială a cotidianului.
Contactată de BIHOREANUL, administratoarea Andreea Lukic a spus că nu are nimic de comentat cu privire la evenimentele petrecute, marţi, la Jurnal bihorean.

http://www.bihoreanul.ro/bihor/jurnal-bihorean-are-o-noua-conducere-2464023

O ştire-bombă a bulversat, marţi, redacţiile orădene. Alexandru Seres, redactorul-şef al cotidianului Jurnal bihorean, a demisionat. Cine este Sheri? Poate că nu îl cunoaşteţi personal, stimaţi cititori. Poate chiar nu aţi citit niciun material scris de el. Dar vă asigur că aţi fost influenţaţi, sub o formă sau alta, de acest om. De ce? Relaţia cauză-efect. Când eşti şeful celui mai important ziar local (mulţi ar fi tentaţi să spună singurul ziar, restul fiind fiţuici), când educi generaţii întregi de jurnalişti (printre care se numără inclusiv subsemnatul), asta se întâmplă. Ai o influenţă. MARE. Cu toate avantajele şi dezavantajele care decurg din această poziţie.
Am două motive pentru care scriu acest material. 1. Majoritatea orădenilor şi bihorenilor nu cunosc istoria reală a Jurnalului şi, pe cale de consecinţă, nu înţeleg reacţiile iscate. 2. Oamenii trebuie să fie pregătiţi pentru urmările pe care le va avea, la nivelul comunităţii locale, debarcarea redactorului-şef Alexandru Seres .
Înainte de a purcede la scris (respectiv citit) se impune să precizez că am avut, de-a lungul timpului, câteva diferende cu fostul meu şef. Ne-am admonestat reciproc sau, poate, doar el m-a admonestat, iar eu l-am criticat (mai mult sau mai puţin raţional). Nu are prea multă relevanţă, dar cu certitudine se vor găsi unii care să-mi şi să vă amintească aceste aspecte, în tentativa de a întrerupe firul logic al prezentei analize.

Şi s-au împrăştiat în patru zări
La începutul acestui deceniu, Jurnal bihorean a fost preluat de un afacerist austriac. Numele? Nu contează. Important este că a concediat jumătate din redacţie la relativ puţin timp după preluare. Cine erau concediaţii? Nucleul loial sau apropiat fostului director Olimpiu Olar. Unde sunt ei acum? Păi, să vedem. Cam 1/2 slujesc nobila artă a condeiului la marca înregistrată Bihoreanul. Unul a ajuns director executiv la Realitatea bihoreană. O redactoriţă s-a trezit şefă peste o revistă tehnică. Poze multe, culori frumoase, într-un cuvânt, boierie. Nu, printre disponibilizaţi nu se numără şi şefii de la Bihoreanul. Băeţi orientaţi, Mircea Chirilă şi Florin Ciucaş, director, respectiv redactor-şef la săptămânalul mai sus-pomenit, au simţit momentul neprielnic cu mult înainte de preluarea austriacă şi s-au lipit de proiectul Bihoreanul. Şi l-au lăsat cu ochii-n soare pe Olar taman când avea nevoie mai mare de ei. Pentru a obţine un preţ cât mai consistent pe acţiunile lui. Nimic de comentat. În fond, oportunismul e o virtute în afaceri.
Cine a supravieţuit mâniei austriece? Păi, doar câţiva, printre care şi Alexandru Seres, promovat mai târziu redactor-şef. Desigur, frustrarea disponibilizaţilor a fost şi a rămas mare. În cea mai pură şi destul de nevolnică tradiţie românească, majoritatea resentimentelor (a se citi ura şi pizma) au fost direcţionate spre supravieţuitorul promovat redactor-şef. Nu, în niciun caz nu au fost îndreptate spre patronul nemilos. Ce, vă credeţi la cinema?! Presa e făcută de oameni, ca să le zicem aşa, mai mici or mai mari, după posibilităţi. Dacă îţi plac baladele cu haiduci lălăite de Phoenix, nu înseamnă că şi faci parte din tagma lotrilor vajnici, nu-i aşa, Ciucaş? Da, mulţumesc, simţeam că-mi dau duhul după aprobarea ta.
În fine, şi, după cum vă povesteam, Sheri s-a trezit şef peste ditamai hardughia. Ziarişti, canci. Tehnică, nula. Targeturi, cât cuprinde. La momentul preluării austriece, dacă-mi aduc bine aminte, tirajul mediu al Jurnalului bihorean se învârtea pe la 8.000 de bucăţi. Acum, la debarcarea lui Sheri, tirajul mediu e de circa 15.000, potrivit cifrelor raportate de BRAT. Iar o pagină de reclamă a ajuns la tarife astronomice, spre deplina satisfacţie a proprietarului austriac. Care e meritul lui Sheri? Păi, dacă el era şeful, concluziile vă aparţin, stimaţi cititori. Vă aparţin în exclusivitate.
Şi, totuşi, care a fost motivul invocat de conducerea firmei la debarcarea lui Sheri? L-a prezentat, marţi, Bihoreanul, cu o satisfacţie curat proletară. Cică ar fi scăzut audienţa ziarului, la doar 39 de mii de cititori pe ediţie. Ce-i aia audienţă, asta era întrebarea? În cuvinte simple şi puţine, o vrăjeală, o prosteală prin care se încearcă o fraierire în masă a consumatorilor. Adică, zic realizatorii studiilor de audienţă, un ziar este citit de mai multe persoane. Nu contestă nimeni asta, dar când se ajunge la 10 cititori pe ziar în cazul unora… Desigur, deţinătorul recordului pe plan local este tot săptămânalul Bihoreanul, care ar avea o audienţă de 52.000 de cititori pe ediţie. Să calculăm: 4.500 de ziare vândute (în săptămânile fericite) ori 11 virgulă ceva cititori egal 52.000 (pe-acolo). Mi se părea mie că văd bihorenii smulgându-şi din mâini ziarul cu pricina, da` chiar aşa?! Că faci studiu de audienţă sau că te-ai înscris în Societatea Pământului Plat, tot acolo te situezi. De, miile de euro ceruţi pe bucăţica de reclamă trebuie justificaţi cumva.
Să nu uităm de la ce-am plecat. Motivul debarcării. Curată-prostie, curat-cretinism. Ce contează cu adevărat este tirajul vândut efectiv, nu o audienţă calculată de studenţi care iau bani în funcţie de câte bucăţi de cititori intervievează. Şi le mai calculează pe genunchi sau în camerele de cămin, dară ies bani de o discotecă. Să prezinţi astfel de cifre în scopuri de marketing e una, dar să mai şi crezi în ele… fără comentarii. Şi, în cazul Jurnalului bihorean, să nu uităm şi de site-ul acestuia, www.bihon.ro. Păi, audienţa acestuia unde e pusă? La capitolul pierderi, te pomeni. Grozavă scuză, prost pretext.

În zodia scandalului
Ce urmează? Scandal, frate, cât cuprinde. De ce? Simplu, cel puţin pentru noi, câţiva, care cunoaştem cine a păstrat linia Jurnalului în toţi aceşti ani. Pentru cine nu ştie, întrebarea-reflex a ziariştilor bihoreni era: “Şi Jurnalul ce-a scris?” Acesta este adevărul. Ca om care am lucrat cinci ani la Jurnal bihorean, ştiu exact aceste lucruri. Toată presa locală se raporta la Jurnal. Au scris? Dacă da, ce au scris? Cum au abordat? De ce se puneau aceste întrebări? Pentru că Jurnal bihorean constituia Standardul în materie. A fost o şcoală pentru mulţi, un succes de casă pentru patroni, un reper pentru bihoreni şi, în special, pentru orădeni.
Ce se va întâmpla în epoca post-Sheri? Adio, Standard. Nu se va întâmpla imediat. În câteva luni. Cel mult un an. De ce, am auzit din nou? Pentru că jurnaliştii actuali, deşi copii buni, nu au suficientă experienţă şi maturitate. E suficient, de altfel, să vezi cine este la originea debarcării lui Seres. Dacă am înţeles bine, două timişorence, cam june la vârstă, nu zic şi la minte că sunt manierat, pricopsite cu funcţii grase de executivul austriac. La care Sheri le stătea în gât. Cum vă simţiţi, dragi orădeni, la gândul că şeful ziarului dvs. preferat a fost pus pe liber de cucoanele în cauză? Parcă vă deranjează la patriotismul local… Vin două pupeze la Oradea să vă spună ce ziar trebuie să cumpăraţi şi cum trebuie să vă raportaţi. Mda, mă gândeam eu că nu vă place.
De ce a putut păstra Sheri linia ziarului? E o chestiune ce ţine de personalitatea lui. Strict de firea lui. Îmi amintesc şi acum cum stătea încrâncenat şi ne asculta. Şi, mai ales, nu admitea. Ce părere aveţi despre un om care ar fi putut să aibă, la ora asta, nu o vilă, ci chiar două. Nu o maşină, ci mai multe. Îmi amintesc, da, îmi amintesc cum era în campania electorală, în care se vânturau zeci şi sute de mii de euro, iar el se lupta în trafic la volanul unui Tico. Asta e. Prost i-au răsplătit austriecii loialitatea, devotamentul şi profesionalismul. Aviz urmaşilor. Că amatori sunt destui.
Bun, am înţeles, standardul numit Jurnal bihorean va dispărea. Va rămâne un ziar, un simplu ziar, cu multe poze şi ceva articolaşe. Şi efectele? Liber la scandal, după cum am relatat mai sus. Dacă nu vom mai avea la ce să ne raportăm, zăgazurile vor dispărea. Oradea, pregăteste-te. Asta urmează. Între paranteze fie spus, mă amuză bucuria celor de la Bihoreanul. Maeştrii senzaţionalului, scandalului bla-bla-bla. Măi, băeţi, o să vă zgâriaţi pe ochi. Ascultaţi la băiatu`, că nu vorbeşte prostii. Spre exemplu, aţi deţinut - până acum - monopolul la împroşcarea cu noroi a colegilor de breaslă. Cum eraţi în criză de materiale, hop un articolaş despre un coleg. Chiar nu v-a trecut prin creieraşele voastre motivul pentru care nu vă răspundeam? Vă explic: pentru că exista pe piaţă Standardul, care spunea că aşa ceva nu se face. Dar standardul e pe cale de dispariţie.
Deci, băeţi, vă explic, pe mintea voastră, ce se va întâmpla după plecarea lui Sheri. În timp ce veţi sta la şedinţa de sumar, reflectând cu admiraţie la propriile persoane, veţi face revista presei. Ghici, ciupercă, ce veţi citi prin gazete şi online… Şi spune, Ciucaş, îţi place să te iei de viaţa personală a colegilor. Păi, da, că nu ţi-a dat - până acum - nimeni peste bot cu idilele trăite de tine. Curat-oliv, zău aşa. Mai e unu` veninos, Abrudan pe numele lui real, cu aceleaşi metehne. O să-şi schimbe el năravul când va citi despre pensia alimentară pe care o plăteşte sau nu copiilor. Nu vreau să vă oripilez, stimaţi cititori, dar la asta se va ajunge. Mai devreme sau mai târziu. Se vor plăti poliţe, se vor urmări răzbunări. Vendeta e termenul de bază pentru ce va urma. Nu credeţi, băeţi? Lasă, o să credeţi voi după ce o să vă vedeţi mutrele în ziare şi pictaţi exact aşa cum ne-aţi pictat voi pe noi. Cum vă sună: una bucată galerie foto cu 500 de poze, un singur personaj? Credeţi că numai voi aveţi instinct de vânător? De când vreau eu să depăşesc recordul lui Matea. A avut omul ăsta, jos pălaria, un serial de două sute şi ceva de episoade, cu un singur personaj central, un directoraş adjunct de la Direcţia Sanitar-Veterinară. 200 şi ceva, băeţi, şi până la urma tot l-a dat jos. Veţi culege ce aţi semănat. Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor…
Nu vreau să fiu ipocrit în cazul Sheri. Managerul Horia Trifa are doar motive de bucurie la decizia idioată a celor de la Jurnal bihorean. Câte oportunităţi, ce şanse… Cum să nu te bucuri când principalul concurent îşi aruncă-n stradă cel mai valoros om. Viitorul sună bine, ba chiar excepţional de bine. Dar, jurnalistul Horia Trifa nu are chiar motive de bucurie. Intrăm în Zodia Nebunilor, stimaţi cititori, şi va trebui să avem multă luciditate pentru a realiza când prezentăm noi înşine primele simptome.

Horia Trifa

http://www.contrastonline.ro/stiri/editorial-37/cronica-unui-jurnal-13550